Dimineti intregi am asteptat
Intr-o tacere firava si rece
Am asteptat un dor
Si doua vise…
Se-aude trenul trist in gara
Se-mpedica greoi dar trece,
Miroase-a sine arse
Si-a fum fugind de spaime
Timid e inca ecoul de afara
E singur sau il doare luna?
Se-ntind ore intregi, una cate una
Pierzandu-se in sirul de matase
Peronul e inca gol
Doar cate-un om trimis parka de soarta,
Astept din nou a se astearna clipa
Si sa privesc apusul fara vlaga
De-ai stii…peronul e mai gol
Cand trec fiinte fara sa zambeasca
Si stii- speranta mea nu-i moarta
Inca-mi astept visele, cu toate ca e frig afara,
Si-astept macar sa infloreasca-un zambet
Si pasii dusi de vant
Chiar de par sa nu apara…
Si-mi stiga ne-ncetat un vis ce a murit
Iubirea-abandonata…pe un peron de gara…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu