Visuri, amintiri si cuvinte nerostite au disparut in noapte la fel cum Ai plecat si tu fara sa iti pese de lacrimile mele. Adio inger fara chip, ai plecat fara sa privesti in urma dar mi-au ramas amintirile, clipe de neuitat, cele mai frumoase momente de pana acum. Intotdeauna inimii ii va lipsi aerul pentru a resmira, mereu iti va simti lipsa asa cum iarna iti lipseste briza cea calda a mari dintr-o seara de vara. Sufletul meu in fiecare noapte iti va striga numele in speranta ca il vei auzi candva si daca nu… va muri cu speranta. Chiar daca nu am sa te mai vad zambind, chiar daca nu am sa te mai simt venind, chiar daca nu am sa te mai pot chema, chiar daca amintirile au ramas de acum cu mine. Chiar daca nu te mai pot intalni, chiar daca nu te voi mai vedea vei ramane mereu slabiciunea mea. Vei fi mereu zambetul din fiecare dimineata, soaptele din noapte care ma vor face sa iubesc ziua de maine, lacrimile ce vor curge pe fata mea cand voi zambi. Chiar daca voi pleca departe de locurile care imi amintesc de tine, chipul tau va fi mereu in inima mea ca un tatuaj. Trecand peste toate, lasand dupa soapte noapte de noapte gandindu-ma la moarte las amintiri prin fapte distanta ne desparte dar poate…voi reusi sa-ti fiu mereu aproape…