Suntem doar noi doi ...


Si te iubesc ca m`ai ajutat cand toti m`au dat deoparte
Si te iubesc pentru ca mereu mi`ai fost aproape
Si te iubesc pentru ca tu m`ai scos din banal...
Si te iubesc ca tu m`ai facut sa ma cred mereu special
Si te iubesc pentru cum ma alinti tu prin cuvinte
Si te iubesc pentru cum imi spui mereu "Sa fii cuminte"
Si te iubesc pentru ca mi`ai acceptat defectele
Si te iubesc pentru ca mi`ai inteles regretele
Si te iubesc ca nu ai lasat intre noi loc de secrete
Si te iubesc ca m`ai facut sa inteleg ca lumea`i cu doua fete
Si te iubesc pentru ca mi`ai facut toate placerile
Si te iubesc pentru ca mi`ai ingrijit pana si ranile.


Dar acum ...


Te urasc pentru ca ai distrus cu noi doi.. un peisaj
Te urasc ca in loc de mine ... i`ai ales pe cei din anturaj
Te urasc pentru ca esti orgolioasa...
Te urasc ca atunci cand ne certam spuneai mereu "Nu`mi pasa"
Te urasc ca m`ai facut sa ma schimb pentru tine...
Te urasc pentru cum ... te distrezi tu fara mine.
Te urasc pentru ca niciodata nu ai stiut sa imi vorbesti
Te urasc ca mereu ai preferat sa te feresti...
Te urasc pentru ca ... m`ai facut de cateva ori fericit...
Te urasc pentru ca de mai multe ori ne`am amagit
Te urasc pentru ca te iubesc prea mult...
Te urasc pentru ca acum ... nu pot sa te uit.


Si in continuare ...


Stii ca as vrea sa fim ca inainte
Stii ca as vrea sa ma ai mereu in minte
Stii ca as vrea sa te vad din nou razand
Stii ca as vrea sa adormi cu mine`n gand
Stii ca as vrea sa te tin din nou in brate
Stii ca as vrea sa fim iar plini de sperante
Stii ca as vrea sa avem aceleasi idealuri
Stii ca as vrea sa continuam acele planuri
Stii ca as vrea sa ne alintam pana tarziu in noapte
Stii ca as vrea sa aud vocea ta in mii de soapte
Stii ca as vrea sa avem un viitor.. langa tine sa traiesc
Stii ca as vrea sa ne spunem "Te iubesc"


Dar daca ... nu


Nu as vrea sa te stiu dezamagita
Nu as vrea sa te vad nefericita
Nu as vrea sa ma privesti cu ura
Nu as vrea sa uiti ca ai sarutat aceasta gura
Nu as vrea vreodata sa ma ocolesti
Nu as vrea sa uiti cui i`ai spus cu adevarat ca il iubesti
Nu as vrea sa ai vreodata pareri de rau
Nu as vrea sa crezi ca o iesi din inima mea... din capul meu
Nu as vrea sa te consoleze o tigare
Nu as vrea sa te indepartezi in zare
Nu as vrea decat sa te uiti spre infinit
Nu as vrea decat sa iti amintesti... ce mult te`am iubit !

Iubire de o vara

O iubesc, o urasc, o cert, o impac
Atatea variante nici nu stiu ce sa mai fac
O chem, o vreau, o sarut si o alung
Viata`i plina de surprize dar nu stiu unde`o sa ajung


De`atatea ori ma gandeam sa o sun
Doar ca nu aveam curaj sa`i spun
Ca mi`e dor si sa iesim la o cafea
Sa vorbim "mai sti cum era candva?"


Dar acele zile au apus
Si dragostea noastra usor.. usor.. sa dus.
Din cand in cand ma mai gandesc la noi
Cu bune cu rele sa impartit totul la doi


Si a fost prima discutie, la prima intalnire
Urmata de primul gest urat, la prima despartire
Nu a durat mult dar n`am fost un oarecare
Am indurat doar noi... ce n`ai patit cu fiecare


Am gresit poate si eu, nu neg, este firesc
Ai gresit si tu intr`un mod actoricesc
Orgoliu nostru insa le`a intrecut pe toate
Si din experienta stiu, cui pe cui se scoate


Sunt clipe de demult dar asta nu conteaza
Te gandesti la ele si amintirle primeaza
Sa intamplat si credeam ca no sa doara,
Dar sa terminat iubirea, puerila doar de`o vara

Fata din vis


Buna dimineatza zic... nimic nu ma poate supara
sunt fericit, azi ma simt precum o stea
am avut un vis frumos mi sa aratat o fata
imbracata tot in alb , pura si cu dragostea curata
ochii ei dulci ascundeau privirea rusinoasa
vocea ei suava ma baga parca in transa
acolo`n vis am vorbit de toate,
am luat dragostea la rost spuneam ca nu se poate
ca noi ne iubim prea mult dar ea este departe
ca nu e imposibil si nu sunt ganduri desarte.
a urmat si`a doua seara avea dreptate parea totul asa real
ne bucuram de toate clipele in stilul dulcelui amar
in acele nopti uitam de toate grijile din viata
ne inveleam cu dragostea si priveam mereu in fata
si asta datorita ei avea un stil aparte
imi zicea ca sunt special si`mi dadea mereu dreptate
si`mi doream ca niciodata sa nu ma trezesc la realitate,
dar a venit si dimineata in acelasi stil ,aceeasi viata
dupa un vis frumos a urmat o zi fara speranta
si totusi nu e nimeni sa`mi inteleaga nebunia
era doar ea, fata din vis, a ramas doar nostalgia,
acelor nopti cand ma mangaia cu vorbe dulci ce defineau magia
ma omoara gandul ca fara ea e ca o stare de sevraj
as vrea sa adorm acum, sa traiesc acel vis... de scurt metraj.
intr`un final inchei acum cu un pupic...

O vocea extraordinara,o cantareatza ke merita ascultata..super video.eu am ramas fara cuvinte...

Mi-ai secat visele...

Mi-ai distrus  viitorul caci nu ai venit desi te-am asteptat.

Nu te mai vreau ,

O vis al disperari ,

Dispari si i-a cu tine 

Tot ce-ai sadit in mine.

Dispari din mintea mea ,

O dulce mireasma a iubirii.

Ai fost un basm, doar o legenda

Dispari si ia cu tine

Toata povestea din mine...

Intrebare???

Exista..

Ceva mai frumos ca rasaritul soarelui?

Mai frumos, ca roua diminetii

Cazuta pe copacii infloriti,

Mireasma trandafirilor

Si.. chemarea movului cer?

 

Nu.., exista ceva mai frumos

Decat vocea unei randunele

Si zumzetul fericirii,

Mai frumos decat linistea marii.

 

Exista..

Ceva ce face mai frumoasa viata

Reinoieste, te incanta, imbata si prabuseste.

Exista.. iubirea.

Încet a mea fiinţă,

Devine dominată de-o dorinţă,

De-a viitorului stăruinţă.

Visele-mi mor, tentă violet-albastră.

 

Mov-violet,

Vise reînvie,

Viitor şters,

De-o mortuară privire.

 

Un cântec rasună,

Tentă violet-albastră,

Viitorul renaşte,

Tentă închis-deschisă.

Angel                                                          Devil

     Răsărit marcat de o mireasmă,

     Pe cât de dulce atât de frumoasă.

     Petale se închid iar o lacrimă cade

     Peste a'l soarelui apus, o dulce chemare

     Imagini, peisaje, dorinţe şi vise

     Viitor pierdut, totul reprezintă

     Un apus.

Souls                                                                Passion

 

     Rază dezmierdată de un lac secat

     Deşert întruchipat într'un ocean uitat.

     Mare de iubire, dorinţe şi lacrimi

     Cu o dulce dezmierdare, totul e dat..

     Uitării..

 

     Pierde'te în apusul soarelui,

     În moartea lui subită.

     Pierde'te cu el, o dată cu'o dorinţă

     Dezlănţuie'te în lacrima ce cade

     Apoi să cazi pradă unui apus de soare.

Love                                                                            Angels

Printre rânduri..

                            

Rânduri, pierdute pe o foaie albă de hârtie.
Câteva rânduri, pierdute în mine.
Doar un trandafir îmi poate spune,
Cu adevarat ce-i o minune..

Un trandafir rătăcind printre rândurile paginii
Acum dominată de gândurile mele.
Inocenţă pătată
De ale mele gânduri.. sentimente şi vise..

Trandafir uitat

Moare.. renaşte..
Mă priveşte..
Îmi şopteşte..
Omoară-mă să pot reînvia

Pătez inocenţa, ucid dorinţa..
Dar totuşi încă o mai simt.
Pătez adevărul, ucid misterul
Dar totuşi il deţin.

Încă am controlul..
Încă tind sa cred..
Că..
Îl aud..

Pătez, te pătez.. trandafirul meu
Iar inocenţa mea ia amploare..
Prin intermediul petalelor tale.

Cedez..
Pană mă pierd din nou printre rânduri..

Până într-un final.
Până..
La pronunţarea numelui tău..
La pronunţarea ce este de drept al meu..

.Am visat ca existi.

Am visat ca existi.  Am crezut ca exista fericire in tine.  Am visat sa te am o viata intreaga si sa nu iti dau drumul , dar si de-ai fi adevarat, esti ca un trandafir, un trandafir ce infloreste  si apoi se ofileste. Nu poti sa ii prelungesti viata, nu poti sa il pastrezi mai mult decat a trait. Si cat dureza inflorirea, si cat dureaza floarea si cat dureaza ofilirea?  Merita sa te am?  Sa ma chinui sa te cresc, sa te curat de spini, sa te intretin, iar apoi sa traiesti cu mine-o zi. Si totusi tu vei muri. Te vei usca si-n urma ta vor aparea alte flori cu parfum placut ce-mi vor obosi viata si-mi vor usca fata. Imi vor lua tineretea si  la sfarsit cine voi mai fi?  Voi fi un trandafir ajuns la sfarsit, uscat si neingrijit.

 

 Te voi taia sa nu mai poti inflori. Te voi taia si te voi pastra ca amintire. Sa nu ma chinui, sa nu ma minti, sa nu ma faci sa sufar, sa nu visez, sa nu existi

 

 

Dar de ce imi fac inca sperante?  Tu nu existi.  Iubire.  Iubirea de care vorbeste toata lumea.  Iubirea cea din basme.  Nu mai cred. Tu nu existi.

...Black Rose...

Ofera-mi doar o duzina de Trandafiri Negri

Sa-si aminteasca de toate timpurile triste fara tine



Parfumul de a muri,speranta luandu-mi inapoi


In timpurile cand am stiut sa iubesc si eu



Incercarea de a fugi de la tristete si de durere,


In timp ce ranile din inima mea se inchid incet.



De ce tin sa te iubesc,nu e in zadar?


Asa sa-mi aduci azi o duzina de trandafiri negri.



Am imbratisat trandafirii moi cu spini periculosi,


Si tacerea cade cu fiecare picatura de culoare rosie



Si aproape ca simt furtunile singuratatii,


Vantul negru zdrobitor indepartandu-se de cerul negru



Ploaia spala petalele negre departe


Dansand in cercuri (virtejuri) frumoase



Un dans final si va doresc sa stati


Dar ochii tai sa estompeze 2 perle frumoase..

Black Rose...Un video superb..ce merita vazut...

Inainte ca soarele sa poleiasca intreg orizontul cu lumina lui aurie,
inainte ca vantul sa isi aduca aportul mirific asupra intregului decor,
firicelul isi fortase toata boceaua cu puteri. Isi adunase toata vointa
si idealurile in radacini ca si cand ar fi facut ultimul lucru !
ultimul pas catre maretie, catre admiratie, catre .. infinit. Reusi sa
scoata capul la suprafata in mijlocul gradinii. Stia ca avea sa fie
ceea ce fiintele acelea numite oameni pretuiesc enorm.. ceva rar ..
ceva indragit, ceva iubit si apreciat. Avea sa fie mangaiat de sfantul
soare si invelit de aburul pamantului. Se ridica incet incet deasupra
firelor de iarba .. dar instantaneu, instinctiv simti pericolul pe care
il va gasi in aceasta lume noua. Simti ca frumusetea intotdeauna are un
pretz. Din frica ce crestea in el ca un prunc supranatural se nascura
pe tulpinuta lui spini. Spini ce aveau in forma lor gust de sange, gust
de moarte. Se inalta cu fiecare clipa ce trecea spre cer, mai sus mai
sus .. devenind dependent de lumina. Ii crescusera frunzele firave iar
tulpina capata culoarea lemnului … petalele prinsera forma si culoare
desi erau captive in acea forma de boboc..hmmm forma ce ne strapunge ca
sageata unui arc zbarnaitor cu dorinta de sarut. Il privim.. ochii ne
sunt incetosati si tot ce izvoraste din noi este dorinta de sarut… Apoi
isi deschise maiestuos, ca si cand ar fi devenit stapanul lumii,
petalele. Vantul ii misca intreaga lume vastind ierbii, florilor si
viatatilor ce-l inconjurau ca in mijlocul lor se afla vita nobila.. isi
indrepta petalele negre spre cer multumind pt aprecieri.
Apoi .. intr-o zi … simti cum vlaga ii dispare sub 2 lame de foarfeca
ce ghilotinau viata de la baza tulpinei.. mai primi apa atat cat sa
poata muri inflorit dar trist.. mai negru ca oricand. Se stinse …
Impietrit si uscat isi pastra maretia … era aceeasi floare sfanta..
impecabila. Era trandafirul negru…

Tu...

Ia-mi sufletul in palma..
In palma ta cea fina..
Si albul pielii tale'mi va fi pe veci..Lumina..
Uita'mi sarutul ultim..
Pe aceleasi pleoape..doua
Printre magnolii
Trupul..
Ca pe un strop de roua..
Ia'mi gandul ce-ti pastreaza'n el,aievea,glasul
Si'n iarba verde-ascunde-l
Culoarea ei,mi-e pasul
Aluneca-mi pe frunte,placere fara nume
Pe ale mele buze
Fii vers uitat de lume..
Si'a nu stiu cata oara
..peste ce-a fost odata..
Cand fi-va iara o vara,imprastie-ma..tot..
Bratele-mi vor fi salcamii..
Incununati de floare..
La piept n-oi strange vantul..
Ci doar pe tine..
..soare!

De ce??

De ce ne nastem oare?
...oricum plecam din viata...
De ce ni-s numarate si orele ce trec?
Prea multe fete aspre ascunde-a noastra fata,
De ce regret trecutul?
Oricum nu este cale
Sa ma abat din drumul cuprins intre porunci
Caci scris mi-a fost pe frunte,s-o iau direct la vale,
Desi tot urc...
...pe varfuri...luptand chiar si pe branci..
Din tot ce'am luat cu mine...
...nimic n-are valoare!
Iluzii..si sperante...
S-au ratacit pe drum...
si daca spus-au unii ca fericirea doare,
De ce aveau dreptate si inca au si-acum?..
Sa nu te chinui astazi sa intelegi cuvinte,
Caci de inveti prea multe vei vrea sa ai un rost..
Dar vantul vesniciei iti va aduce-aminte,
Ca moarte-i dupa viata,
...Si doar un om...
...ai fost...

Da-mi ochii-ti plansi...

Da-mi ochii-ti plansi sa-i mare sarut odata
Si lasa-ma sa plec!....
Tu nu-ntelegi ca-n orchestra intregirii noastre
Nu-i ciripit de pasarele albastre,
Ci-i racnet doar de bestie turbata,
Ce-ti sangereaza obrajii si te musca
De cate ori incerci s-o-nchizi in cusca
Sau de piciorul patului s-a legi?
Da-mi ochii-ti plansi sa-i mai sarut odata
Si nu-ti mai cer nimic!....

Iubirea abandonata pe un peron de gara...

Dimineti intregi am asteptat
Intr-o tacere firava si rece
Am asteptat un dor
Si doua vise…
Se-aude trenul trist in gara
Se-mpedica greoi dar trece,
Miroase-a sine arse
Si-a fum fugind de spaime
Timid e inca ecoul de afara
E singur sau il doare luna?
Se-ntind ore intregi, una cate una
Pierzandu-se in sirul de matase
Peronul e inca gol
Doar cate-un om trimis parka de soarta,
Astept din nou a se astearna clipa
Si sa privesc apusul fara vlaga
De-ai stii…peronul e mai gol
Cand trec fiinte fara sa zambeasca
Si stii- speranta mea nu-i moarta
Inca-mi astept visele, cu toate ca e frig afara,
Si-astept macar sa infloreasca-un zambet
Si pasii dusi de vant
Chiar de par sa nu apara…
Si-mi stiga ne-ncetat un vis ce a murit
Iubirea-abandonata…pe un peron de gara…

Drumul si Speranta

Ma ratacesc pe drumuri neumblate
Imi caut drumul si fac la orice pas pacate,
Si cate’odata drumu’I lung si-ntunecat,
Ochii imi plang si’ntreb, o Doamne m-ai uitat?
Dar dintr-odata luna apare’n drumul meu,
Si ochii nu-mi mai plang caci sunt cu D-zeu
Calea mi-e luminata, zambesc, mi-e bine-acum,
Si nu-mi mai este frica, sunt pe al vietii drum.
Asa e viata noastra, cu soare, luna noua,
Cu nopti intunecate, cu zile-n care ploua,
Cu zambete, placere, minuni si bucurii,
Cu lacrimi suferinti, iubiri, dezamagiri
Caci drumul este lung si-n fiecare zi,
Vei intalni durere si-apoi o noua zi,
Si nu vei sti vreodata de ziua ce-o veni
Aduceti-va durere, sau poate bucurii,
Dar fiindca suntem oameni, fiindca ne traim viata
Si drumul dus de noi, din cand in cand, ne-alunga din suflet speranta,
Nu vreau si nici nu pot vreodata renunta
La drumul meu, la visul care-l am la viata mea,
Si daca-mi este greu, mie si tuturor
As vrea sa-mi dau un sfat, sa-l dau oamenilor;
Continuati, inaintati sa duceti acest drum,
Mai greu, mai dur, cu lacrimi si cateodata vrand nevrand,
Caci daca azi traim pe-acest pamant
Si chiar pe-al vietii drum mergand
Pangem din cand in cand,
Sa nu uitam prieteni sa nu uitam dusmani,
Sa nu uitam ca D-zeu a plans mai mult dar n-a pierdut,
C-avem sadita’n suflet de el
Iubirea si credinta
Si chiar de-I greu si plangem
Niciodata ,nimeni nu-ti poate lua vointa,
Deci nu mai plange, razi!
Chiar de sufletu;ti plange,
Caci nu se stie, poate,
De zambetul ce’l ai,
Un suflet intalnit de tine pe drumul ce-l duceai,
Sa-ti inalneasca ochii, si zambetul frumos,
Sa te iubeasca sis a vrea cu tine-a sta,
Nu doar a sta, ci a trai, a te iubi, a-ti da o mana
Si-a merge-n drumul tau, cu tine, impreuna!
Caci asta este cheia oamenilor sa stiti,
Cand suferiti zambiti,
Si o sa fiti iubiti,
Pe-al vietii drum de-un suflet bun calauziti.

....Suflete...

Sunt suflete care nu sufera
Si care te fac sa o simti pentru doi…
Sunt suflete care iti numara pasii tai lasati in urma
Si spera sa te intorci sa-I privesti si tu,
Sunt suflete carora le place durerea
Sau ar vrea pur si simplu sa t escape de ea
Sunt suflete care inceteaza sa existe pentru ele
Doar pentru ai face pe altii sa traiasca…
Sa traiasca intr-o lumee mai plina de culoare.
Sufletele nu tac
Si nu mor niciodata
Ele doar te insotesc, sau fac asta calcandu-te in picioare
Sunt suflete care iti iubesc prezenta,
Sau suflete carora le place ca esti acolo
Pentru ca le umplii spatiul ce-l vedeau candva gol,
Sunt suflete care vad prin tine alt suflet
Si altele care ar face orice pentru un zambet de-al tau
Sunt suflete prea marete pentru a suporta mizeria de pe aceasta lume
Si mai sunt celelalte…
Care nu merita numele de ‘’suflet’’

Visuri, amintiri si cuvinte nerostite au disparut in noapte la fel cum Ai plecat si tu fara sa iti pese de lacrimile mele. Adio inger fara chip, ai plecat fara sa privesti in urma dar mi-au ramas amintirile, clipe de neuitat, cele mai frumoase momente de pana acum. Intotdeauna inimii ii va lipsi aerul pentru a resmira, mereu iti va simti lipsa asa cum iarna iti lipseste briza cea calda a mari dintr-o seara de vara. Sufletul meu in fiecare noapte iti va striga numele in speranta ca il vei auzi candva si daca nu… va muri cu speranta. Chiar daca nu am sa te mai vad zambind, chiar daca nu am sa te mai simt venind, chiar daca nu am sa te mai pot chema, chiar daca amintirile au ramas de acum cu mine. Chiar daca nu te mai pot intalni, chiar daca nu te voi mai vedea vei ramane mereu slabiciunea mea. Vei fi mereu zambetul din fiecare dimineata, soaptele din noapte care ma vor face sa iubesc ziua de maine, lacrimile ce vor curge pe fata mea cand voi zambi. Chiar daca voi pleca departe de locurile care imi amintesc de tine, chipul tau va fi mereu in inima mea ca un tatuaj. Trecand peste toate, lasand dupa soapte noapte de noapte gandindu-ma la moarte las amintiri prin fapte distanta ne desparte dar poate…voi reusi sa-ti fiu mereu aproape…

Poezie de Sfantul Valentin pentru tine...

Inca imi trezesti
cele mai adanci
impulsuri ale inimii
si mintii mele.
Inca ma fascinezi…
O zi nu trece
fara sa te doresc,
Esti in visele mele
si cand sunt treaz.
Fierb pentru tine
fermecatoare potire
cu fermecatoare arome.
Epuizez toate potecile
de a te vraji inspre mine
Lacrimez pentru timpul
pierdut in manie, ura,
furie, resentimente,
jocuri de putere fara sens.
Toata lumea imi simte
iubirea pentru tine…
Iti scriu peste tot,
pe servetele, pe frunze,
pe oglinzi,
pe unde digitale
in lumea larga…
Azi, de ziua iubirii,
inca te ador,
inca vreau sa pictez
pamantul intreg
cu rosul inimilor noastre..

Dragostea

Purtam fiecare o dragoste în noi, eu pentru tine, tu pentru altu.
Focul ne mistuie pe amândoi, eu ard pentru tine, tu pentru altu.
Astept un cuvânt, astepti un cuvânt, eu de la tine, tu de la altu.
Obrazul ti-l vad în vis, delirând, iar tu în visare, visezi pe altu.
Si ce ramâne de facut? Când soarta vrea numai sa ne dezbine,
Traim..., dar iubim... desi tu pe altu, eu tot pe tine//

Poezie despre ..."

am scris asta ca te-am visat azi noapte
si m-am trezit ciudat cu un fior ce-aluneca pe spate
credeam ca am uitat de toate
da' nu se poate astea-s vise colorate
intr-o lume plina numai de nuantze gri
dar o s-o ard pe bune fara poezii
tu,esti si vei fi cea mai speciala.
eu voi ramane doar tipu de pe mess
iubire cat timp a trecut
si cat timp am pierdut ca m-am gandit prea mult
si cand ti-am scris 'ai ramas'
am crezut ca voi pune punct da uite n-am putut
si daca acum te-as vedea n-as vrea decat sa te pot imbratisa
dar deja m-am trezit
deci tre' sa-mi iau adio
da' ne vedem in vis in L.A.sau Rio

..promit...

si-ti promit tie
poate asa ma voi tine de cuvant si nu voi mai scrie
poezie despre ce putea sa fie
ca n-a fost sa fie, n-a fost sa fie.
astea-s ultimele mele cuvinte
desi nu ma mai auzi de mult doar ti-aduci aminte
e ceva din trecut care a trecut
gata stiu te-am pierdut ti-am spus de mult
da' din cand in cand
sa nu te superi dak te primesc in gand
si daca-ti cant sau daca sunt cuprins de amintiri
cand te aud in gand razand
sau iti aud pasii plecand.
cand spuneai "gata!" si te-ndepartai plangand.
atat mi-a mai ramas si iti multumesc pentru tot
tu mi-ai fost antidot.

.....

si tin minte ce vise-aveam
ce copii eram...
toata ziua stateam de vorba si ne priveam
din priviri ne cunosteam
cat radeam
acum doar simple amintiri ce-mi vine in cap
cand ma uit pe geam
spunea-i ma iubesti stiam
am zis c-o dau pe bune fara poezii
da tu ramai poezia mea sa stii
si cand vei citi poezia mea vei stii
ca e despre noi si poate vei zambii
da sigur vei uita a doua zi
cum ai uitat si cand eram noi
dar vei simtii un strop din ce-ai simtit atunci
iti spuneam "cand vei fi cu mine tu nu va mai trebui sa plangi"
si treceau zile, uitai de tine, pana ai uitat de noi...

Peste tot doar reclame...
Si nimanui nu ii pasa de nimic
UN copil singur in ploaie..
Sta si le priveste marmurit.
Si nu intelege nimic.

Daca m-ai intreba ce imi doresc azi,primul lucru pe care ti l-as spune ar fi "zapada".Insa in spatele acestui cuvant se ascund alte sute de dorinte,alte sute de amintiri si alte sute de lucruri ce o sa vina.
Daca m-ai fi pus sa aleg azi,intre trecut si viitor,de data aceasta as alege viitorul.Chiar daca nu am nici cea mai mica idee de cum o sa fie.Iar daca mi-ai spune sa te iert azi,te-as ierta insa lucrurile ar ramane la fel.Imi traiesc prezentul si visez la viitor.

AU RAMAS DOAR SPINII…ganduri uitate

Impreuna am sadit un trandafir,cu zimbetul nostru acesta
inflorea zi de zi dar,astazi privind fereastara ta imi dau
seama ca acesta e sec ,se ofileste …oare se hranea cu
dragostea noastra ?
Incerc sa-i vorbesc in timp ce petalele-i cad,sunt lacrimile
noastre ……si fiecare lacrima izvoraste din suflet…
e momentul cind decid sa-i numar spinii…si fiecare spin
e povestea clipelor noastre …voi ascunde ramasitele
trandafirului in alte ganduri …sperind sa nasca noi
seminte …si cu acestea alti trandafiri ..mai simpli
dar mai fericiti,mai frumosi dar mai spinosi ,pentru ca
lacrimile noastre vor fi hrana lor.

Iubirea.ce este iubirea..defapt ce era odata..

Cu oricine mã întâlnesc,|parcã te vãd pe tine"
Se pare cã înebunesc"
Îndrãgostit de tine…în timp ce te astept
Mi-am dat seama dupã ce te-am întâlnit pe tine- Ce anume?
{Iubirea e un sentiment ciudat,în care uiti e tine însuti.
De ce se întâmplã asa?
De aici începe nebunia"
E chipul tãu cel pe care îl vãd în orice om
Cum sã mã gândesc la altceva decât la tine...?"
Tu esti cea care îmi întuneci mintea"
E o neputinta pe care nu am cunoscut-o niciodatã"
E adevãrat. Crede-mã, iubito"
Ar trebui sã stiu ce înseamnã sã fi singur"
O sã înebunesc, sunt sigur"
Sunt îndrãgostit de tine,si te astept"
Cine e bine? Nimeni nu e.Nici tu. Nici eu.
Cred cã nimic nu e bine.
Iubirea e o furie|de care nu poti scãpa"
E un legãmânt între douã inimi nevinovate"
Un legãmânt,pe care nu-l poþi rupe niciodatã"
Adevãrat a spus,cel care a spus..."

...Povestea celor doi trandafiri...

Povestea celor doi trandafiri

Am sa va povestesc una dintre slabiciunile mele,admir trandafirii albastrii si cei negrii,sunt cei mai polemizati si contrariati .In aparenta sunt lipsiti de stralucire si parca absenti ,dar …acestea sunt semne de luat in seama de cei ce nu cunosc existenta lor.Parfumul lor poate fi descris ca un amestec de teama,curaj,rusine si gingasie.Comportamentul lor exploziv poate fi comparat cu agitatia marii sau infinitatea cerului,ca nu se pot controla si ca spinii pot parea adevarate obstacole pentru a ajunge la ei ,dar la urma urmei sunt doar niste bariere de protectie.Se spune ca plang fara sa stie de ce ,ca privesc si ca privirea lor pare pierduta ,ca rad si ca in imensa lor bucurie isi misca gingasele petale.Deasemenea se spune ca nu stiu nimik,ca nu neaga evidenta,ca nu dezapreciaza si ca nu stiu sa urasca.Atat trandafirul albastru cit si cel negru ,atunci cind ninge se pierd printre fulgi si asteapta cu nerabdare primavara.Am avut deosebita placere de a ingriji doi trandafiri ,dar ei nu au avut nici o vina ca mie imi era frica ,ca nu aveam curaj,ca-mi pierdusem iluziile si intr-o zi i-am lasat sa se ofileasca.Nu le intelegeam lumea lor si ma simteam sufocata.La un moment dat m-am trezit rupandu-le petalele una cite una pentru a le descoperi inima ,insa era prea tarziu …ei deja murisera.Am sa-mi aduc aminte mereu de acesti trandafiri si ….cu sudoarea efortului meu in viitor am sa-i ingrijesc udandu-i in fiecare zi ,cu mainile mele le voi acoperi auzul pentru ca suieratul suav al vantului sa nu-i deranjeze ,cu corpul meu ii voi acoperi pentru ca zapada sa nu le stearga frumusetea iar cu toata dragostea mea le voi lipi petalele una cite una pentru a nu se pierde datorita debilitatii mele ….aceasta este povestea a doua suflete …..ce suflete minunate ….suflete a caror frumusete s-a pierdut si cine stie daca o vor mai recapata…

POVESTEA ARBORELUI…Iubirea si Egoul…by ovi

1.X.Arborele kre daruiejte . Se spune k a existat odata un arbore batran ji maiestuos,cu ramurile intinse spre cer.Knd inflorea,fluturi d toate formele ji culorile veneau d pretutindeni ji dansau in jurul lui. Knd facea fructe,pasari din tari indepartate veneau sa guste din ele. Ramurile sale aratau k nijte brate vanjoase. Era minunat.

2.Un baietzel obijnuia sa vina si sa se joace sub el in fiecare zi,iar copacul s a obijnuit cu el ji a inceput sa-l iubeasca. Ceea ce este mare ji batran se poate indragosti de ceea ce este mic ji tanar,cu conditzia sa nu fie atajat de ideea k el este mare,iar celalalt mic. Copacul nu avea aceasta idee,aja k s-a indragostit d baiat. Egoul inceark intotdeauna sa iubeasca.

3.Ceea ce este mai mare dekt el. Pentru adevarata iubire,nimic nu este insa mare sau mic. Ea ii imbratzijeaza pe totzi cei de kre se apropie. Ajadar copacul s a indragostit d baietzelul kre venea in fiekre zi sa se joace sub el. Ramurile sale erau foarte inalte,dar el ji le aplek,pt k baiatwl sa le poata atinge pentru a i mangaia florile ji pt ai culege fructele.

4.Iubirea este intotdeauna gata sa se incline;Egoul,niciodata. Dak incerci sa te apropi d un ego,acesta se va inalta ji ”CEEA CE POATE FI ATINS ESTE CONSIDERAT A FI MIC. CEEA CE NU POATE FI ATINS, ESTE CONSIDERAT A FI MARE. ”Asadar,ori d kte ori venea copilul,arborele iji pleca ramurile. Knd micutzul ii mangaia florile,batranul copac se simtzea cuprins d un val incredibil d fericire.

5.Iubirea este intotdeauna fericita atwnci knd poate darui ceva; egoul nu este fericit dekt atunci knd poate lua ceva de la altcineva.

6.Baiatul a crescut . Uneori,dormea in poala copacului,alteori si manca fructele,sau purta o coroana impletita din florile sale. Se simtzea atunci de park ar fi fost regele junglei. Florile iubirii te fac intotdeauna sa te simtzi k un rege,in timp ce ghimpii egoului te fac sa te simti mizerabil. Vazand cum baiatul poarta o cununa din florile sale,dansand cu ea,copacul se simtzea fericit.

7.Il aproba cu ramurile sale;canta in bataia vantului. Baiatul a crescut ji mai mult. A inceput sa se catzere in copac,leganandu se pe ramurile sale. Ori de kte ori se odihnea pe ele,copacul se simtzea fericit. Iubirea este intotdeauna fericita atwnci knd altciineva se poate sprijinii de ea; egoul nu este fericit dekt atunci knd altcineva il reconforteaza.

8.Timpul a trecut,iar baiatul a inceput sa fie apasat d indatoriri. Avea ambitiile lui. Trebuia sa isi treaca examenele,sa isi fak prieteni….De aceea,a inceput sa vina din ce in ce mai rar pe la copac.Acesta il astepta insa cu o nerabdare din ce in ce mai mare,strigandu-l din adancurile sufletwlui sau : ,, Vino,vino. Te ajtept ,, . Iubirea isi ajteapta intotdeauna obiectul afectiunii sale.

9.Ea nu este altceva dekt o continua ajteptare. Knd baiatul nu mai venea,copacul se simtzea trist.Singura tristetze pe kre o simte iubirea este aceea de a nu se putea impartaji cu altcineva,da nu se putea darui.Atunci knd se poate darui in totalitate ,iubirea este fericita.

10.Baiatul a crescut ji mai mult,iar zilele in kre trecea pe la copac au devenit din ce in ce mai rare. Toti cei kre cresc in lumea ambitiilor iji gasesc din ce in ce mai putzin timp pt iubire. Baiatul a devenit ambitios ji prins in afacerile sale lumejti. ,,Ce copac? D ce ar trebui sa-l vizitez ? ,,

11.Intr-o zi,pe knd trecea prin apropiere,copacul la strigat : ,, asculta! ,, te ajtept in fiekre zi dar tu nu mai vii pe la mine,,. Baiatul ia raspuns : ,, Ce poti sa mi oferi,ca sa trec sa te vad? ,, eu imi doresc bani,putere,, . Egoul este intodeauna motivat : ,,ce poti sa-mi oferi pt k sa vin la tine? Aj putea veni,dar numai dak ai ceva de oferit. Altminteri,nu vad de ce aj face-o.

12. Egoul are intodeauna un scop. IUBIREA NU ARE NICI UN SCOP.Ea reprezinta PROPRIA SA RASPLATA. Uimit,copacul ia spus baiatwlui : ,, Nu vei mai veni dekt dak iti voi oferii ceva? Iti OFER TOT CE AM,, . Iubirea nu tine niciodata nimic pt ea. Egoul o face,dar iubirea se daruiejte neconditionat. ,,Din pacate,nu am bani. Aceasta este o inventie a oamenilor.Noi,copacii,nu avem bani.

13.In schimb suntem fericiti. Crengile noastre se umplu de flori,apoi de fructe. Umbra noastra ii racorejte pe cei incalziti. Knd bate vantul,dansam ji kntam. Deji nu avem bani,pasarelele se cuibaresc pe ramurile noastre ji ciripesc vesele. Dak ne-am implik ji noi in afaceri financiare,am deveni la fel d inraiti ji d nefericiti k voi,oamenii, care suntetzi nevoiti sa stati prin TEMPLE JI SA LE ASCULTATI .

14.PREDICI <> IUBIRE JI DESPRE PACE. Noi nu avem nevoie de predici caci traim tot timpul cu aceste stari. Nu,noi nu avem nevoie de bani,putere,faima,mai mult ji mai frumos de la viata.

15.X.Baiatul ia spus:: ,, atunci d ce sa vin la tine? Nu am de gand sa merg dekt acolo unde pot obtine bani. Am nevoie de bani,, . Egoul cere intotdeauna bani caci banii inseamna putere,iar aceasta este cea mai mare nevoie a sa..

16.Copacul sa gandit mult,dupa care a spus : ATUNCI, CULEGE MI FRUCTELE JI VINDELE. In felul acesta vei obtine bani,,. Baiajtul s a luminat imediat la fatza.S a urkt in copac ji a cules toate fructele copacului,chiar ji pe cele necoapte. In graba sa ia rupt crengile ji i a scuturat frunzele,dar copacul s a simtit din nou fericit. Iubirea se bucura chiar ji atunci knd este lovita.

17.Egoul nu este cu adevarat fericit nici macar atunci knd obtine ceva. El nu poate simti dekt nefericire. Baiatul nu ji a dat nici makr osteneala sa i multzumeask arborelui,dar acestwia nu i pasa. Adevarata sa multzumire sa produs atunci knd acesta a acceptat oferta de a-i culege fructele,pt a obtine bani in schimbul lor.Baiatul nu s a mai intors multa vreme. Acum avea bani ji era foarte

18.Acum avea bani ji era foarte foarte ocupat sa obtina cu ajutorul lor ink ji mai mult bani. A uitat cu totul d copac. Si astfel au trecut anii. Copacul era trist. Tanjea dupa intoarcerea baiatului pierdut,pt al strange la piept si a se ujura. Cam la fel tanjea ji copacul nostru.Intreaga sa fiinta era in agonie. Dupa multi ani,baiatul,devenit intre timp adult,s a intors la copac. Acesta i a spus : Vino la mine.

19.Vino ji imbratijeaza-ma,, . Barbatul ia raspuns : termina cu prostiile. Faceam asemenea lucruri pe vremea knd eram copil fara minte,, . Egoul considere iubirea un lucru prostesc,o fantezie copilareask. Copacul a insistat : vino,mangaie mi crengile,danseaza cu mine. Barbatul ia raspuns : termina cu flecareala asta stupida! Acum doresc sa-mi construiesc o casa. Imi poti oferi o casa?

20.Copacul a exclamt : o casa? Bine,dar eu traiesc fara sa stau intr o casa,, . Singurii kre traiesc in kse sunt oamenii. Toate celalalte creaturi traiesc liber,in natura. Kt despre oameni,cu kt casa in kre traiesc este mai mare cu atat mai mici par in interiorul ei.

21.Noi nu traim in kse,dar uite ce iti propun : imi poti taia crengile ,pt a- ti construi o ksa cu ajutorul lor,,. Fara sa mai piarda timpul,barbatul a luat un topor ji i a taiat crengile. Din aceasta a ramas acum doar trunchiul,dar el era fericit.Iubirea este fericita chiar ji atunci knd ii sunt taiate membrele de catre cel iubit. Iubirea nu jtie dekt sa daruiasca..

22. Barbatwl a plekt,ji a construit ksa visata ,iar anii au trecut peste el. Copacul,devenit trunchi a continuat sa l ajtepte. Ar fi vrut sa l strige,dar nu mai avea ramuri ji frunze kre sa poata knta in bataia vantului. Timpul a trecut. Barbatul a imbatranit. Odata,se afla prin apropiere,aja k a venit ji s a ajezat sub copac. Acesta la intrebat : ce mai pot face pt tine?

23.Ai venit dupa dupa foarte,foarte mult timp,,. Batranul ia raspuns : ce poti face pt mine? Aj vrea sa ajung intr o tzara indepartata sa cajtig ji mai multi bani.Pt asta imi trebuie o barca.,, . Fericit copacul ia spus : Taie-mi trunchiul ji fatzi o bark din el. Aj fi extrem de fericit sa devin barca ta ji sa te ajut sa mergi astfel in tzara aceea indepartata,pt a cajtiga mai multi bani.

24.DAR TE ROG,AI GRIJA DE TINE JI INTOARCE TE KT MAI REPEDE. Voi ajtepta de apururi intoarcerea ta ,,